Calatorie.

Trebuie sa incep sa invat sa traiesc fara tine...Ne-am despartit de mii de ori, in viata, in mintea mea, in mintea ta. Ne-am impacat de multe ori... Doar mintea mea si a ta.

Trebuie sa incep sa traiesc fara tine... Sa rad, sa plang, sa vad, sa merg... Fara tine... Fara sa stiu ca ma iubesti, fara sa stiu ca te iubesc... Fara viitor...

Trebuie sa traiesc fara tine... Sa ies in oras, sa vorbesc cu un baiat fara sa ma gandesc la tine.

Trebuie fara tine... Sa muncesc, invat, gresesc, iubesc....

Fara tine... Sa continui, sa cunosc, sa cresc si sa iubesc.

Fara iubirea mea si a ta... Fara ea... Fara ea viata mea e asa si asa...

Dar nu mai vreau... Nu mai vreau sa iubesc un tu ce nu e al meu... Nu mai vreau sa iubesc un vis, o intamplare ce poate fi, dar va fi oare?

Si am sa plec departe, inauntrul meu sa te dezgrop, ingrop profund... Sa nu stiu unde esti, sau ca ai fost si sa para toate ca o boare.

Si am sa plec sa nu te mai gasesc...Caci gasindu-te doare.

What I want to do with you this year.

Make you happy every day.
Eat ice cream and walk around and laugh.
Go on the sea side. Drink and tan on the beach.
Wake up in your arms.
Spend your birthday and my birthday with you.
Spend our time with our sweet friends.
Laugh at your jokes.
Kiss you on the shoulder when you are buying some juice in a store.
Go dancing.
I want to make you understand how awesome you are and how awesome you are and how...
Make you fall in love with me everyday.
Fall in love with you everyday.
Write you love letters.
Get drunk with you.
Do something stupid with you.

I want to love with you.

Ce m-as face fara dragostea ta...

M-as face mii de bucatele...
M-as descompune in prea multe si in prea putine.
M-as pierde fara doar si poate, daca n-ai fi tu sa-mi spui ce e bine si ce e rau.
M-as uita pe mine undeva, fara dragostea ta nemuritoare care mereu ma aduce in realitatea noastra.
M-as transforma in piatra, fara dragostea ta curata si sincera...
M-as mutila de dor si patima, m-ar cuprinde frica si intunericul, fara zambetul tau si fara privirea calda.
M-as certa fiind al naibii de suparata sa nu fi al meu si eu a ta.
M-as dezbraca de viata, si as murii de ciuda ca am fost asa de proasta sa las iubirea mea.
M-as ascunde intr-un colt de lume, ca tu sa ma gasesti.

Fara dragostea ta... Fara dragostea ta, as fi atat de goala si trista, ca am lasat in urma al meu inger.

My Meringue

Sunny day, Sunny life
Sweet faith, sweet love
And yes, my life is full,
And yes, my heart knows you
In the end there is no clue
About this, meringue.

Long way we have to walk,
Long days we have to talk,
But in no time there is more of us,
Don't be scared, meringue.

The sky is clear, the moon is up
And I'm walking to meet you,
I only have two quid in my pocket
And I don't know what to do.

De ce am fugit in Londra.

Acasa nu a fost niciodata acasa pentru mine. Bucuresti mi-a fost si prieten si dusman, dar nu locul sau lumea sau sistemul m-au gonit, ci eu, eu cea de aici, eu care am vrut sa fug de mine. De mine care crede ca nu sunt suficient de libera sau mai bine spus care simte ca nu poate fi cine vrea in Romania. Si nu spun ca nu ai sanse in Romania sau ca nu poti sa faci ce-ti doresti, sigur ca poti doar ca nu am simtit niciodata ca e locul meu.

Si acest loc pe care nu l-am simtit niciodata aproape cu adevarat, dupa ce m-am mutat in Londra, a devenit locul unde imi doream sa ma intorc atat de tare, in fata singuratatii nu poti decat sa mori de dor de cunoscut. Si ce am invatat si am observat ca multi nu inteleg, e ca noul nu e intotdeauna mai bun cat diferit.
Cu timpul mi-am facut prieteni, mi-am facut o noua viata, eu a devenit alt eu si tot asa, si am ajuns sa ma simt acasa in Londra, mai acasa ca acasa.

Londra a fost raspunsul meu, dar doar pentru ca mi-am dorit sa ma detasez de Romania, mi-am dorit cu adevarat sa-mi gasesc o noua casa. Home is where the heart is, insa, desi inima mea e in Bucuresti 100%, sentimentul de acasa il regasesc undeva unde sunt de acord cat de cat cu societatea si defapt sunt de acord cu mine in acea societate.

Acasa e locul unde vrei sa te intorci sa fii tu.


But I wanna go home...Tell me where my home is cuz my whole life i've been homeless...

Constructia unei iubiri

Pentru a construi o iubire in Bucuresti pe o fundatie beton (lemnul nu e o optiune), ne trebuiesc 2 stalpi; unul puternic si impamantat in solul Bucurestiului, care asigura stabilitatea cladirii in caz de cutremur (sa nu cada) sau inundatii (o tine la suprafata). Cel de al doilea stalp sustine partea superioara a constructiei numit "ca vantul" deoarece sustine constructia cand bate vantul.
Un scurt rezumat al calculelor, cele doua importante care vor aproxima marimea si exactitatea cladirii, diagrama fier carbon si 7x7=54. Sigur vor exista si erori de calcul sau aproximari gresite, insa in cele din urma constructia va fi realizata cu succes pentru ca cei doi stalpi vor forma o structura perfecta.

Trebuie mentionat ca aceasta cladire va fi temporara, este o idee inovatoare si care trebuie demolata fiind cu mult avansata, nefiind timpul potrivit pentru ea.

Acestea fiind spuse, nu ramane decat sa ne bucuram de minunata idee.

Inginer Gova.

Fucked up!!!

Trag puternic din tigara si o mie de ganduri navalesc in capul la fiecare fum...Nu mi-e frica de voi, de lei sau de alte chestii, mi-e frica de mine, deci mi-e frica si de voi si de lei...
Mai iau o gura de vodka cu cranberry si imi dau seama ca va iubesc, dar nu ma iubesc pe mine, deci nu va iubesc nici pe voi.
Sunt lucruri greu de inteles si sunt altele foarte simple, acum toate par greu de inteles cand probabil toate sunt foarte simple.
Fucked up honey, habar n-am ce inseamna, dar se simte ca si cum totul e fucked up.
Habar n-am ce sa scriu si cum, stiu doar ca simt ca vreau sa scriu, doar ca nu am mai scris in asa mult timp in cat multe mele idei nu se astern corect pe pagina...
Nu avem nevoie de oameni care sa ne zica ce sa fac sau ce e corect, avem nevoie de oameni care sa ne inteleaga, de linsite si de zgomot in acelasi timp.
Vrem sa fim mereu siguri, dar niciodata nu putem sa fim siguri de un anumit lucru.
Vrem sa fim perfecti, sa fim mereu prietenosi cu toata lumea, sa fim calzi si sa nu facem greseli, insa toti facem greseli mai mari sau mai mici dar nu asta conteaza, conteaza cat e vinovati ne simtim pentru ele si cat de greu ne e sa le acceptam.
Vrem prea multe de la lume si lumea vrea prea mult de la noi, nimeni nu obtine ce vrea, dar pare ca suntem mereu aproape de a obtine.
Toti vrem ceva nou si ceva vechi, toti vrem siguranta si libertate, dar nu le poti avea pe toate...Vrem sa fim fericiti doar ca nu stim ce inseamna, e cam greu sa ai ceva ce nu stii ce e, chiar daca il ai nu stii ce e, putin fara sens.
Nu stiu care e rezolvarea problemelor, nu stiu care sunt problemele, nu stiu ce vor ceilalti, uneori nu stiu nici ce vreau eu...dar intr-un fel stiu ce urmeaza, oamenii aparent nu se schimba...

Noi nu cunoastem pe nimeni si nimeni nu ne cunoaste pe noi.

Imi amintesc de copilaria mea foarte calda si de sarbatorile petrecute cu familia, de cum era lumea atunci.
Lumea s-a schimbat foarte mult si nu cred ca neaparat s-a uratit si inrautatit pentru ca asa a fost mereu, sunt de parere ca nu e important in ce perioada a trait un om, el e acelasi, e schimbat doar de circumstante, in concluzie oamenii nu s-au schimbat ca natura, gandire, etc, ei au alte interese si principii din cauza circumstantelor, mediului.Oamenii au fost dintodeauna buni, rai, calzi, reci, sinceri, mincinosi, etc si nu e nimic nou sub soare.
Insa, tu, ca om primesti informatiile si analizezi oamenii, ii pricepi treptat si falsa idee cum ca oamenii din ziua de azi sunt mai rai ca cei din 1800 (de ex) o avem pentru ca primim foarte multa informatie si mai ales informatiile negative.
In particular, eu, desi sunt naiva si am incredere oarba mereu si nu ma apar de niciun fel pentru ca eu cred intr-o lume in care oamenii sunt sinceri si se gandesc in primul rand la cei de langa ei, chiar si asa ajung la un punct in care realizez ca nu e asa, ca lumea in care cred e oarba si e adevarat ca e frumoasa, dar ireala, cum spuneam chiar si din punctul asta ajung la un moment dat sa realizez adevarata lume si ma rog de mine sa-mi tin garda sus mereu, sincera sa fiu nu reusesc.
Am priceput in cele din urma judecand de mai multe ori gresit anumiti oameni, invidiandu-i poate sau din contra sa-mi fie mila de ei, ca adevarul nu e cel ce pare a fi si ca eu poate sunt in ochii altora ceva ce eu nu sunt cu adevarat.
In concluzie eu nu cunosc pe nimeni si cu siguranta nimeni nu ma cunoaste pe mine caci perceptia ceilulalt asupra mea sau perceptia mea asupra cuiva nu numai ca nu poate fi obiectiva, dar absolut mereu e influentata de anumiti factori superficiali pe care chiar si atunci cand incercam sa fim obiectivi nu ii vedem fiind ascunsi cel mai probabil in incostientul nostru sau mai dragalas spus in spatele constientului nostru.

In pat.

Inspir adanc si incerc sa prevad urmatoarele randuri, multele mele idei se bat pentru locul unul.
Avem un castigator, ah da e vorba despre mastile pe care le purtam mereu, mereu vrem sa fim intr-un fel anume, sa fim cineva, sa parem intr-un fel, sa zica lumea ca suntem nu stiu cum...Toti spunem ca nu e important ce zice lumea, insa toti vrem sa evoluam catre altceva nu neaparat mai sus indiferent in ce scop, sens, etc.Stateam si ma intrebam, ok purtam mereu masti, dar cand si unde cad ele cu adevarat? da mai avem momente de slabiciune, da se mai intampla sa fim 100% sinceri, dar trebuie sa existe un moment in care sa ne dezgolim...In pat.
In pat suntem noi, nu poti ascunde cine esti, ca esti destept, prost, bun, rau, frumos, urat, etc acolo se vad toate cu adevarat, se vad si frustrarile si reusitele si tot... Esti pus pe tava ca un porc cu mar in gura (scuzati-mi comparatia de-a dreptul groteasca) dar asa e...nu e un lucru rau, e un moment in care poti sa te bucuri de tine.


In alta ordine de idei si pe cu totul alt subiect, am avut la un moment dat o experienta foarte dulce daca vreti, pe scurt am sarutat un baiat, ceva foarte simplu si lipsit de nou sau neobisnuit, insa nu asta vroiam sa transpun in cuvinte ci sentimentul pe care l-am avut cand am realizat ca a fost cel mai dulce si impresionant first kiss ever. Un lucru atat de simplu care mi-a adus o amintire atat de frumoasa si care m-a facut sa realizez ca desi de multe ori sunt superficiala, inca am suflet. Aici vroiam mai mult sa ajung, trecem deseori pe langa niste lucruri frumoase pe care nu le vedem si daca am fi putin, dar putin mai atenti am avem atatea de castigat.

Suntem de multe ori rusinati de faptele noastre fie ca ele sunt firesti, am auzit zeci de fete mintind despre sex, am auzit zeci de baieti mintind cum ca ei nu au sentimente, e adevarat ca traim intr-o lume neprietenoasa, insa din cate stiu eu adevarul mai devreme sau mai tarziu castiga.

Doar asa vei afla adevarul

Se intampla de cateva ori in viata sa iti organizezi in minte tot trecutul, sa-l analizezi, sa-l asimilezi, sa-l diseci, sa vezi ce ai invatat, ce ai pierdut, ce ai castigat si ce mai e de facut.Atunci te izbeste, te izbeste imaginea cercului vicios in care te afli sau in care te-ai aflat. Crezi ca ai avut de a face cu oameni total diferiti insa cand te uiti la toti deodata gasesti un tipar, un tipar sau mai multe, da ele sunt acolo si ala e cercul vicios. Nu sunt multe lucruri de spus, te izbesti ca un om orb de propriile mantuiri si acolo, doar acolo e adevarul. Toti ne dorim sa fim fericiti, insa rareori stim exact ce ne face fericiti, de multe ori sunt lucruri care ne fac fericiti, dar nu le putem accepta pentru ca ne e frica de ce o sa zica ceilalti sau ca nu sunt bune pentru noi in teorie, insa indiferent cat de superficiale sunt dorintele unui om, indiferent care e notiunea unui om despre fericire el trebuie sa o implineasca, altfel e doar timp pierdut. Cred ca mai toti am vazut filme in care oamenii renunta la lucrurile pe care le iubesc, poate ca e corect poate ca nu, habar n-am, dar important e sa incerci sa nu renunti si sa gasesti o alta cale. Si in cele din urma daca faci vreo prostie, sau ai vrea sa faci o prostie am invatat ca prietenii trebuie sa fie langa tine, sa-ti dea un sfat,dar indiferent de ce prostie vrei sa faci sa te sustina si sa fie acolo in cazul in care cazi, pentru ca doar asa vei afla adevarul.